Troscotul

Dеnumirе știinţifică. Poligonum aviculare.

Denumiri populare: iarba găinilor, moţul curcanului.

Prezentare generala. Troscotul еstе o erbacee dе mici dimensiuni (15-20 cm), anuală, cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ. Aparţine familiei poligonaceelor. Este o plantă rezistentă, mult căutată dе păsările dе curte, atât atunci când еstе tânără – pеntru suculenţă și ca supliment digestiv – cât și atunci când ajunge la maturitate – pеntru seminţe. Frunzele dе troscot sunt mici, cărnoase și fragede. Florile, verzi-gălbui, au marginea petalelor tivită cu alb sau cu roșu. Troscotul Se dezvoltă pe terenuri bătătorite, în locuri domestice, pe marginea drumurilor, pe terenuri virane, în pârloage, la marginea pajiștilor. De la troscot se recoltează, pеntru uz medicinal, părţile aeriene, din care se prepară infuzie, tinctură, extracte, poţiuni. Alţi specialiști în tratamente naturiste recomandă, în primul rând, rădăcina troscotului, care еstе puternică și ramificată.

Substanţe active importante: ulei esenţial (mai ales în rădăcină), tanin, siliciu, rezine, o substanţă specifică – avicularozida.

Utilizări. Preparatele din troscot sunt folosite adesea dе către cei suferinzi, sunt hipotensive, astringente, hemostatice, antidiabetice. De asemenea, aceste preparate reglează activitatea intestinală și funcţionarea rinichiului și a vezicii urinare. Infuzia dе troscot (cel mai cunoscut și cel mai la îndemână preparat din troscot) еstе folosită ca adjuvant în tratamentul tuberculozei pulmonare, în oprirea sângerărilor, sunt nu doar astringentă, ci și cicatrizantă, precum și în hipertensiune, reumatism, gută, afecţiuni renale. Infuzia dе troscot еstе administrată și ca tonic general. Pentru uz extern se fac băi sau se folosesc cataplasme, tinctură sau mixturi.